Cadrul fizico-geografic

Relief

Din punct de vedere morfologic regiunea în care se află comuna Izvoru Crișului este alcătuită din dealuri cu coame domoale sau plane ce se constituie în martori ai coroziunii manifestate de-a lungul timpului, dealuri ale căror înălțimi nu depășesc altitudinea de 800 m, specifice zonelor premontane, fiind vorba aici de Munții Apuseni.


Trăsătura caracteristică a cadrului natural în care este situată comuna Izvoru Crişului o constituie predominanţa reliefului deluros, cu o variaţie a altitudinilor între 500 m în Valea Nadăşului valoare minimă şi 749,5 m în Dealul Meşmal valoarea maximă.


Axul geografic al comunei îl formează coluarul Crişul Repede care străbate teritoriul comunei pe direcţie de SE-NV. Zona deluroasă însumează o serie de interfluvii şi văi, atât în partea nordică a coluarului Crişului cât şi în cea sudică. Relieful este accidentat, predispus la eroziune.


Teritoriul comunei este străbătut de râul Crişul Repede, în care se varsă Valea Şipotei, iar satul Nadăşu este străbătut de Valea Nadăş.


Existența unei legături strânse desprinsă de la denumirea comunei, Izvoru Crișului, și de la numele râului Criș face interesantă de remarcat existența legendei Crișurilor. Se poate remarca faptul că locuitorii Țării Crişurilor s-au obișnuit cu toponimicele locale pentru apele curgãtoare. Numele râurilor pe care le văd zilnic nu au o semnificaţie deosebită.


Din Munţii Vlădeasa, principalii afluenţi ai Crişului Repede sunt Hentul (30 km), care colecteazã apele de pe versantul nord-estic, Drăganul (39 km), care colectează apele din partea centrală si Iadul (42 km), care îşi adună apele din vestul masivului. Dupã cum se poate observa, cei trei afluenti, cu debite în jurul a 3 m3/s, pătrund adânc în zona montană. Mărimea bazinelor colectoare, panta accentuatã de scurgere, substratul petrografic impermeabil şi mai ales datorită cantităţii mari de precipitaţii (Stâna de Vale, zona de unde izvorăşte Iadul, reprezintă "polul ploilor", cu cei 1660 mm medie anuală), influenţează hotărâtor aportul de ape în Crişul Repede.

 

Cele două baraje de acumulare amenajate pe Drăgan şi Iad condiţionează debitele care ajung în aval, cu rol important în controlul viiturilor. Toţi cei trei afluenţi menţionaţi străbat regiuni cu un peisaj deosebit, cu peşteri, cascade, chei şi alte formaţiuni, influenţând hotărâtor fluxul turistic din zonă, deosebit de mare. Pe valea Hentului şi afluenţii săi se găsesc risipite numeroase sate: Răchitele, Scrind-Frăsinet, Mărgău, Rogojel, Săcuieu, Vişag, Traniş, Bologa, în timp ce pe Iad şi pe Drăgan se găsesc mult mai puţine aşezări umane.

Înapoi